Imortalizari ...
Rasete , voiosie , zapada, frig, pungi, sanii.Pietre deranjate ascunse sub paturile de zapada. picioare impiedicate, cazaturi de valoare, oase trezite la viata de busiturile intentionate, maini degerate si obraji de foc in lasarea putreda a serii.Pana si sufletele aburite danseaza dupa perdeaua de gheata a hainelor, manusile prind viata la strigatul de groaza al prafului din ele , al sensibilitatii si detasarii din temperatura constanta a dulapului.Toate si-au intrat in ritm si se formeaza un haos organizat al primului gand de recunoastere, de apreciere ca se intampla pentru ca asa trebuie , ca s-au pus de acord si au iesit la aer curat... da, aer! si cat de pura e imaginea si cat o'r admira piticii pazitori din cer si se'or amuza , ca noi suntem fiinte vii nu fumuri...si totusi facem asta de cateva ori pe an, si lasam timpul sa treaca si sa ia cu el ce noi am sperat fara sa fi facut nimic concret.Da' nu-i nimic atata timp cat n-am uitat cum sta treaba in mintile obosite de atata banalitate si am dat drumul ideilor... sa curga , sa alunecam cu saniile multumiti de singurele secunde care ne duc de sus in jos... ca doar nimanui nu-i place sa coboare, dat fiind ... singura data cat e placut sa te duci in jos.
...si fluturii de cristal ne aduc iar la start
Si Da... toate astea cu cativa prieteni in jur...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu